Poezie columbofila dedicata femelei campioane NOCTURNA - autor Militaru Nistor
22:35, Duminica, 03.08.2014
NOCTURNA
An de graţie, vă spun,
2014 e-acum
Vă rog, citiţi mai departe
Şi sigur imi daţi dreptate.
26, din Cuptor,
Un eveniment major
S-a produs in astă zi,
La nepoţi vom povesti.
A avut loc o lansare,
De la mare depărtare
Din Estonia, din Tartu,
La 5:30 s-a dat startu’.
Au atins aproape mia
Cei plecaţi din România.
Despre porumbei vorbim
Cu glas tare noi gândim:
“Câţi voiajori dintr-o mie
Vor reveni iar pe glie?
Câţi vor supravieţui?
Câţi dintre ei vor pieri?”
Distanţa e foarte mare,
Caniculă, răpitoare…
Plus o noapte sau mai multe,
Pe blocuri, turle, oriunde.
Viaţă cruntă vor avea,
Doar cei buni vor rezista.
Competiţia e dură,
Cei puternici o termină.
28, tot din Cuptor
La Constanţa, fraţilor,
A sosit de dimineaţă
O porumbiţă isteaţă.
Unu-unu-patru-doi-trei
Stă scris pe inelul ei.
Are doar doi ani de zile
Şi-a reuşit o minune.
Locul trei e pe lansare
La distanţa cea mai mare.
Kilometrii simt că-i vrei:
O mie cinci sute optzeci şi trei.
Uluitor, nu-i aşa
Ce a reuşit “Nocturna”?!
Un nume predestinat,
Ea şi noaptea a zburat.
A sosit de două ori
Când cocoşii cântă-n zori.
E uşor de inteles
Cu ce poreclă s-a ales.
Nepoată din “Ştefania”
Nici că şi-a trădat “etnia”
Sângele bun nu ne minte
Asta se vede, se simte!
Femela e mai masivă,
Nu slăbuţă, ca o divă.
Un gând a avut in zbor:
S-ajungă la cuibuşor.
Acasă o aştepta
Masculul, perechea sa
Şi doi puişori de-o zi
Şi-a dat viaţa, tu să ştii!
Haideţi să vedem acum
Cine e al său stăpân.
Unii cred c-aţi intuit
Este un brand renumit.
Pe care l-aţi cam uitat,
Dar acum s-a “răzbunat”
A arătat tuturor
Că-i un mare jucător.
Indiferent unde “zboară’
Nu se face de ocară
A dovedit-o din plin,
Fie Tartu sau Lublin.
Pe câmpie sau pe munte,
Totdeauna e in frunte.
S-a remarcat mai mereu,
Acolo unde e greu.
Multă lume a uimit,
E “Maestru Emerit”!
O să vă spun cine este,
E subiect de poveste.
Din nou el a demonstrat
Că e bun cu-adevărat.
Stancă Gică se numeşte,
In Constanţa locuieşte.
Pe strada Vârful cu Dor
Işi ţine lotul de zbor.
Separat faţă de matcă,
Puii tot aici inţarcă.
Acum vreo doi ani de zile
Făceam o mărturisire
Tot in versuri eu scriam,
Ştiam că nu mă-nşelam:
“E steaua care răsare,
Niciodată nu dispare.
E chibzuit, e atent,
In topuri este prezent”.
Mulţi au zis că-i terminat
Atunci când a “evadat”;
Nu a fost să fie-aşa,
Şi-a demonstrat iar clasa.
Felicitări, Stancă Gică!
Rivalii au din nou frică.
Uneori e bun un “tun”
Să ştie cine-i jupân.
