Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Cum ati incheiat sezonul de zboruri cu maturii in 2019?
Foarte bine
Bine
Satisfacator
Prost

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

Rolul consangvinitatii in ereditatea aptitudinilor sportive la porumbeii calatori


10:56, Luni, 15.03.2010

 

Rolul consangvinitatii in ereditatea aptitudinilor sportive la porumbeii calatori

 

 

In urma deselor solicitari din partea multor tineri columbofili, de a  le prezenta si explica o schema si un material cu privire la formarea unei suse, dar si rolul consangvinizarii, m-am hotarat sa prezint aceste doua materiale, publicate in Buletinul Informativ “Columbofilul”, la rubricile “Documentar” si “Ancheta noastra”. Am considerat oportun sa prezint tinerilor columbofili acest material al reputatului cronicar columbofil Claude Hinnerberger, aparut in revista “Le Pigeon Voyageur de France“, nr. 2/1986, fiind tradus la acea vreme de catre d-nul ing. Mihail Cososchi, iar in urma acestui material domnnul Dr. Mircea Bilius vine cu lamuriri si precizari, cu un articol de exceptie: “Rolul consangvinitatii in ereditatea aptitudinilor sportive la porumbeii calatori”. Tin sa precizez ca la intocmirea acestor materiale am pastrat intocmai inscrisul original, prezentat in aceea vreme in revista mai sus mentionata. Un aport deosebit l-a  avut d-nul Boscu Bogdan, din Botosani, care a redactat in intregime aceste doua materiale, motiv pentru care ii multumesc pe aceasta cale. Astazi va prezentam continuarea la primul articol, “Formarea unei suse”, si anume “Rolul consangvinitatii in ereditatea aptitudinilor sportive la porumbeii calatori”. - Sava Gruescu, Resita

 

 



Recunosc ca imi face placere interesul manifestat de cititorii acestui “Buletin” fata de o tematica pasionanta si in acelasi timp fundamentala in nobila noastra indeletnicire – formarea unor familii, suse sau linii valoroase  de porumbei calatori. Ca in toate actiunile de “apostolat” si in columbofilie demitizarea labirintelor ezoterice ale mecanismelor genetice, explorarea in alambicurile combinatiilor dintre porumbei pentru a traduce sensul lor, posibilitatile reale de manifestare in rezultatele sportive, necesita munca, informare si daruire.

Articolul cronicarului columbofil Claude Hinnenberger “Formarea unei suse” tradus de catre ing. Mihail Cososchi, pentru un neavizat, capata la prima citire, nuantele unui careu rebusistic, dar in realitate este vorba de o structura a unor imperecheri foarte bine consolidate genetic.

Sa lamurim, in primul rand, notiunea “susa de porumbei”.

O susa reprezinta un efectiv limitat dintr-o populatie de porumbei, care, in decursul catorva generatii, manifesta constanta si omogenitatea genetica.

Columbofilul francez, prin materialul sau, ne releva ca aplica, in cresterea porumbeilor, principiul homogamiei (a imperecherilor omogene); caracterul comun al partenerilor care formeaza cuplurile, intemeietoare de susa, il constituie aptitudinea buna sportiva, confirmata in mai multe sezoane competitionale.

De altfel, acest principiu care inseamna “bun cu bun, da mai bun“  este practicat frecvent si de catre columbofilii nostri.

Autorul francez nu face referire la valoarea pedigreelor intemeietorilor de susa  pe linie ascendenta. Un pedigreu bun trebuie sa evidentieze in ascendenta un numar mare de exemplare valoroase. Structura combinatiilor se fundamenteaza numai pe valoarea sportiva intrinseca, constanta, a genitorilor selectionati pentru intemeierea susei de porumbei. Dupa cum vedem in articol, punctul initial-startul in formarea susei de porumbei il constituie masculul M, pe care noi il numim porumbelul fondator sau intemeietor de susa, remarcabil performer, imperecheat succesiv cu patru porumbite, F1, F2, F3, F4 bune zburatoare.

Rezultatul primei generatii de fii A, B, C, D. Doresc sa vin cu o precizare: A, B, C, D (fii) nu trebuie interpretati ca unul singur sau numai ca o pereche de pui rezultati din fiecare cuplu: M-F1, M-F2, M-F3, M-F4. In combinatiile notate se pot obtine multe perechi de pui frati care urmeaza insa ciclul de imperechere in conformitate cu litera schemei prezentata de autor.

Plecand initial de la imperecheri neinrudite, axate pe un porumbel reproducator mascul si 4 porumbite diferite, cu fiii obtinuti din prima generatie se organizeaza ulterior o serie de imperecheri consangvine (inrudite). Explicatia procedeului se datoreaza interesului manifestat in realizarea asa-numitor exemplare homozigote (organisme cu caracter relativ apropiate cu ale parintilor) cu parintele valoros, adica sa se mosteneasca de la acesta tiparele genetice in care se gaseste circumscrisa si aptitudinea sportiva.

Un genotip este homogenizat cand are doua gene de acelasi fel asezate in acelasi locus* pe o pereche de cromozomi homologi (egali).

Prin imperecherile consangvine, sansa de a se fecunda gametii cu aceleasi serii de allele (doua sau mai multe gene care ocupa acelasi locus pe cromozomi homologi), deci de a se reproduce tiparele cu insusirile sportive, este mai mare decat in cazul combinarii oraganismelor neinrudite (heterozigotilor).

In conformitate cu mecanismul legilor mendeliene, in cadrul unei consangvinitati incestuoase de tipul frate x sora – gradul de homozigotare (repetare) al unui caracter indus prin fecundarea gametilor cu aceleasi serii de allele este de 25%, iar la semifrate x semisora procentul scade la 12,5%.

Referindu-ne la materialul in speta, aratam ca in genotipul unui porumbel aptitudinea sportiva este un caracter intiparit intr-o pereche sau in mai multe perechi de gene, asezate in acelasi locus sau pe loci (pluralul la locus) diferiti.

Locus : locul in care o gena este asezata pe lungimea cromozomului.

Columbofilul francez, aplicand o consangvinitate incestuoasa, urmareste repetarea in pedigreul descendentilor a insusirilor de marca, manifestate de porumbelul mascul M, intemeietor de susa si anume :

-         din ½ frate x ½ sora (prima serie de fii) rezulta a doua generatie pe care o denumim seria nepotilor: BC, CD, AD, AB. Combinand doua linii consangvinizate de porumbei obtinem hibrizi simpli sau dihibrizi, in modelul nostru ascendentul comun fiind reprezentat de catre porumbelul M: promotia nepotilor.

-         din punct de vedere al genotipului – sunt hibrizi simpli (dihibrizi) proveniti din semifrati A-D, B-A, C-B,  D-C.

In interiorul generatiei nepotilor este continuata efectuarea imperecherilor, in asa fel ca fiecare cuplu de semifrati sa fie prins intr-un circuit complet de reproducere (fiecare cuplu cu fiecare cuplu), obtinandu-se a treia serie de produsi, stranepotii ABCD, ABCD, ABCD, ABCD. In suportul ereditar al stranepotilor (cariotip) se inmagineaza loci cu gene comune la toti porumbeii semifrati din prima generatie de ascendenti (fii – A, B, C, D).

 

Promotia stranepotilor se va distinge printr-o mare variabilitate din punct de vedere genotipic acestia sunt hibrizi dubli, constituiti din doua cupluri de hibrizi simpli. Gradul de homozigotie, adica de repetare a caracterului pur manifestat de porumbelul intemeietor al susei “M” se reduce la numai 3,125%.

Pentru prevenirea diluarii ereditatii insusirilor sportive ale generatiei parentale

 (M si F1, F2, F3, F4) este necesara practicarea asa-numitului sistem de “imperechere de intoarcere”, lucru evidentiat de altfel in schema, stranepotii de sex masculin fiind imperecheati cu strabunicele lor, adica cu cele patru porumbite din generatia ascendenta parentala (F1, F2, F3, F4). Rezulta seria ABCDF, ABCDF, ABCDF, ABCDF. Numai femelele din aceasta penultima descendenta sunt intoarse la intemeietorul susei, porumbelul M.

Ultima generatie incheie ciclul de formare al susei, putand fi circumscrise si consolidate in zestrea ereditarii seriile de loci cu genele dorite, specifice atat intemeietorului susei cat si celorlanti parteneri (ABCDFM).

Sistemul incrucisarilor preconizate de columbicultorul francez urmareste transmiterea progresului genetic in structura de multiplicare a piramidei de porumbei. Infuzia sistematica si controlata mareste frecventa genelor utile, adica a genelor unde se gasesc intiparite orientarea in spatiu si calitatile sportive.

In acest mod s-a indeplinit dezideratul esential al susei de porumbei, conceputa piramidal, si anume marirea frecventei locilor cu genele utile, imperecherile consangvine reusind sa cuprinda toti porumbeii de origine, asigurandu-se astfel o baza cat mai larga pentru selectie.

In cel de-al doilea exemplu – ca piese principale in formarea noii suse de porumbei – s-au luat un mascul reproducator si doua femele diferite, in linii mari, imperecherile urmeaza o conduita asemanatoare primului exemplu.

De la fiecare cuplu: M-F1 si M-F2 se obtin cate doua perechi de pui A-A, B-B, constituind prima serie a fiilor. Urmeaza imperecherile de tip ½ frate x ½ sora, rezultand patru perechi de pui, generatia nepotilor (BA, BA, AB, AB). Nepotii genotipic sunt hibrizi simpli sau dihibrizi, avand la origine in ascendenta doua linii combinate consangvine de semifrati. Are loc un proces de recombinare a semifratilor nepoti, ceea ce asigura o crestere a gradului de consangvinitate in sanul noii generatii de stranepoti – ABBA, ABBA, ABBA, ABBA.

Variabilitatea genetica a acestei serii de stranepoti este mai mica decat la stranepotii porumbelului reproducator combinat cu 4 porumbite. Dar, crescand gradul de consangvinitate se mareste probabilitatea genetica a homozigotarii, a insusirilor sportive ale reproducatorului imperecheat cu doua porumbite, fata de celalalt sistem preconizat in intemeierea susei.

Tehnica imperecherilor din exemplul nostru are asemanare cu combinarea liniilor consangvine, sistem practicat in complexele avicole, pentru efectul de heterozis

(vigoare productiva) in scopul producerii puilor de frigare sau a oualor.

Am aratat la inceput ca sistemele imperecherilor preconizate de columbofilul francez sunt bine structurate si consolidate genetic. Primul sistem este aplicabil in volierele mari, necesitand pastrarea timp indelungat a unui lot numeros de porumbei.

Doresc insa sa fac unele mici referiri asupra punctelor sensibile ale materialului prezent.

In primul rand, obtinerea unei suse bazate numai pe performantele proprii ale porumbeilor fondatori (intemeietori de susa) , fara a avea la temelie un pedigreu valoros,

considera ca este o practica riscanta.

Exista porumbei la care performanta sportiva  reprezinta caracterul unei insusiri dobandite sub influenta factorilor de mediu (antrenamente judicioase, pricepere si inspiratie in angajari, crearea reflexului de voliera pentru hrana si apa etc.), nedeterminata genetic, deci necreditabila in descendenta.

In sensul afirmatiilor mele, mentionez cazul porumbelului cu seria 41191-74, apartinand unui columbofil sucevean. Originea porumbelului s-a datorat jocului intamplarii. In mai multe sezoane competitionale a fost cap de afis, dovedindu-se imbatabil in cele mai grele etape, motiv pentru care in anul 1981 i s-a conferit titlul de “Campion Suceava” pe perioada anilor 1975-1980. La venerabila varsta de 9 ani, a disparut intr-un concurs cu lansare din Budapesta, lasandu-ne doar cu nostalgia amintirilor marilor performante. Din pacate, aptitudinile sportive nu s-au manifestat la descendentii sai. Personal am lucrat cu mai multi produsi, efectuand diferite sisteme de imperecheri, printre care si cel de absortie (substituire) in ideea maririi frecventei genelor utile, pentru confirmarea performantelor columbofile, dar rezultatele au fost modeste, sub nivelul asteptarilor.

Deci, pe langa incertitudinea ereditarii performantelor, sistemul discutat se poate dovedi si neeconomic.

Un alt inconvenient il reprezinta un alt fapt:  confirmarea performantei sportive vine foarte tarziu, necesitand multi ani de asteptare, minimum 4 ani.

Consider ca este bine ca la nivelul primei generatii (de fii) sa practice sport, urmarindu-se fiecare grupa de semifrati.

Trebuie inregistrate vitezele de sosire realizate in concursuri de catre fiecare grupa de porumbei rezultati din cupluri de fii-semifrati, nepoti- semifrati,

straneporti – semifrati, precum si rezultatele descendentilor proveniti prin imperecherile de intoarcere descrise anterior. In desfasurarea imperecherilor dupa schema autorului sa selectam de preferinta numai plusvariantele insusirilor sportive. Fara o evidenta statistica riguroasa a timpilor de sosire nu vom putea realiza abaterile pozitive care sa reflecte  gradul de transmitere si consolidare al progresului genetic in piramida de porumbei.

In susa a doua, preconizata de columbofilul francez, observam ca se mareste gradul de consangvinitate. O varianta a acestui sistem o practic si in cadrul volierei mele. Porumbeii obtinuti sunt omogeni sub aspectul performantelor sportive, dar spre deosebire de primul sistem, aici creste procentul pasarilor cu o vitalitate mai scazuta. Optica de a judeca aceste pasari difera de la columbofil la columbofil. Porumbeii manifesta inteligenta, viteza buna de sosire, dar dupa concursuri sunt mai marcati de efort, necesitand un timp indelungat pentru refacere. Unii columbofili nu au rabdare sa astepte , angajandu-i imediat in etapele urmatoare, dar pasarile obosite nu mai ajung in volierele lor. Personal nu sunt adeptul extremelor sau a practicilor exclusiviste in columbofilia sportiva. Acesti “porumbei de o etapa“ , angajati cu economie la zbor, de tipul o etapa da, una sau doua retinuti, aduc puncte pretioase la campionatul sportiv “pe crescator“ meritandu-si ratia de boabe pe care o primesc zilnic. Desigur , trebuie intrerupt ciclul lor inrudit de imperecheri, insa i-am folosit cu reusita in cupluri heterogene (porumbei diferiti).

Intr-un articol publicat in B.I.C. nr 4/1986 am pledat la retinerea porumbeilor fondatori de linie sau de susa calauzindu-ma dupa mai multe elemente care sa se impleteasca si anume :

a) Selectia pe baza ascendentilor:

            - pedigreul generatiei parintilor;

      - confruntarea clasamentelor concursurilor unde au participat parintii;

b) Selectia pe baza de performante proprii:

            - constanta locurilor fruntase (primele decade) in clasamentul concursurilor.

            - raportul vitezei de sosire a porumbelului care ne intereseaza, la vitezele medii inregistrate de familia sa, precum si a familiei la efectivul porumbeilor din voliera, zburati in etapele respective.

            Acumularea datelor trebuie inteleasa ca o actiune perseverenta desfasurata in timp. Numai posedand o carte de vizita bazata pe pedigree autentice si performantele proprii, putem sa pornim pe drumul lung si interesant al formarii susei sau liniei valoroase de porumbei, asternand la temelia rezultatelor intreaga masura a priceperii si a talentului nostru.

            In crescatoria proprie, dupa o analiza temeinica de mai multi ani, m-am oprit  asupra a doi porumbei masculi, frati, si asupra unei porumbite, formand doua linii paralele consangvine dupa urmatorul protocol  de lucru :

- Susa nr.1 - doi masculi, frati de cuib, pe care i-am angajat timp de trei ani in concursuri de demifond si fond, obtinand de la ei rezultate de exceptie. Pedigreul ascendentilor lor directi si pe rude colaterale inscrie performante valoroase. Fiecare dintre aceste doua exemplare care constituie intemeietorii susei nr.1 i-am combinat cu cate o porumbita.

- Susa nr.2 - punctul de plecare il reprezinta o porumbita, foarte buna zburatoare -  in 8 ani a indeplinit baremurile de participare la 4 expozitii nationale la categoriile sportive de demifond si fond - fiind nepoata unui porumbel – mare performer in perioada anilor 1976-1978 (porumbelul mascul argintiu al columbofilului Dan Prusu din Constanta, multiplu campion national la standard).

Descendentii fiilor proveniti din imperecherile efectuate in susa nr.1 urmeaza ciclul de reproductie dupa sistemul clasic de imperecheri intre verii primari. Coeficientul de consangvinitate la incrucisarile in acest caz fiind de 6,25%.

Din figura 1 se observa ca fii cuplurilor P1A; P2B sunt veri primari, descendenti din porumbei masculi frati P1, P2 iar genotipul lor reprezinta linii combinate.

 

 

 

 

Realizez din fiecare cuplu cate 2- 3 perechi de fii, veri primari, cu care efectuez 3 antrenamente de toamna (la 20-30 km) si 4-5 antrenamente, in medie, primavara, dupa 20 aprilie, la distante de 40-80 km. in sezonul concursurilor, stabilesc 3 etape de demifond pentru fiecare pasare -  de regula prefer etapele la limita superioara de distanta – avand grija insa cu 4-5 zile inainte de a-l introduce in etapa sa-l supun la un efor moderat, zburandu-l de la aproximativ 40-50 km .

      In paralel efectuez si imperecheri intre verii primari, fii “F1” rezultand generatia nepotilor “F2” din punct de vedere genotipic hibrizi simpli (dihibrizi) proveniti din doua linii consangvine de veri primari.

      Generatia nepotilor “F2” urmeaza acelasi program individual de antrenamente mentionat, participand ulterior la trei etape de demifond, alese tot la limita superioara a categoriei. Selectez porumbitele care au manifestat cele mai bune insusiri sportive la etapele de demifond si ma reintorc la generatia parentala, retroincrucisandu-le bunicii P1, P2 -  intemeietorul susei.

      Masculii, nepotii F2 si fiicele provenite din bunic x nepoata sunt intrebuintati la imperecheri cu descendenta rezultata din susa nr. 2.

      - Susa nr.2 – porumbita “C” -  o imperechez cu un porumbel cotat ca bun zburator, insa desigur nu de talia partenerei sale.

      Rezulta prima generatie de fii “F1”

 

      

 

 

 

 

 

      Folosesc apoi o varianta de incrucisari de infuzie, in ideea transferului de gene de la mama si imperechez din nou porumbita “C” (intemeietoare) cu fiul ei “M1”, gradul de consangvinitate ajungand la 25%.

Din incestul mama “C” x fiu “M1” rezulta generatia a 2-a – fii “M2”  si fiice “C2”.

      Fiicele “C2” le imperechez cu nepotii “F2” din descendenta bunicilor “P1A” si “P2B” de la susa nr.1.

      Fii “M2” ii combin la randul lor cu fiicele provenite din retroincrucisarea susei nr. 1 – bunic x nepoata (P1’ F2’ sau P2’ F2’). Porumbeii rezultati din cuplurile respective sunt hibrizi dubli, proveniti din combinarile a doi hibrizi simpli consangvini.

♀C2 x ♂F2 → C3F3♂ (hibrizi dubli)

♂M2 x ♀P1 F2 sau ♀P2 F2 → M3P1F2♂♀ (hibrizi dubli)

Morfologic, noile generatii sunt heterogene, etaland o mare vigoare sportiva.

Vreau sa mentionez ca pentru obtinerea unui grad cat mai mare de fidelitate a manifestarii aptitudinilor sportive trebuie urmarite si particularitatile fenotipice ale porumbeilor selectionati – marimea si forma corpului, constructia scheletica, musculatura, calitatile penajului, in special cel al aripilor s.a.m.d.

      In concluzie, doresc sa accentuez rolul pozitiv al consangvinizarii in ereditarea insusirilor sportive, datorita mostenirii unor serii de gene identice prin origine cu cele ale stramosului comun.

      Combinarea porumbeilor inruditi, coraborata cu o selectie atenta, in scopul excluderii cazurilor cu depresiuni de consangvinitate (anomalii), va da nastere unor produsi in organismul carora exista premisele potentiale de reintalnire, intr-un acelasi locus, a genelor identice prin originea lor.

 

Intunericul si porumbeii maturi - articol de Ad SchaerlaekensDespre comportamentul inteligent al porumbeilor calatoriPorumbeii de distanta - C. G. PierceRolul consangvinitatii in ereditatea aptitudinilor sportive la porumbeii calatoriGhid rapid al posibilelor cauze de aspect ale dejectiilor la porumbeii voiajori - de Sava Gruescu


Comentarii

postat la 00:26, Sambata, 13.03.2010 de dragos

Produsii din semifrati,sau matusa x nepot se pot zbura pentru performanta? sau doar sunt testati la citeva etape si reintorsi

postat la 00:32, Sambata, 13.03.2010 de dragos

Este adevarat ca produsii din 2 cosangvini de pe linii diferite dar cu rude cu clasari ani la rind , sunt buni performari?
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.