Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Cum ati incheiat sezonul de zboruri cu maturii in 2019?
Foarte bine
Bine
Satisfacator
Prost

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

Colombophile Pratique par Violette - capitolul 2


15:38, Duminica, 28.09.2008



 

Ereditatea
 
         Nu se poate pune problema cultivarii porumbelului voiajor fara sa ne gandim la rasa si este imposibil sa vorbim despre rasa fara sa ne gandim la ereditate.
`Rasa`, spune Yves Delage, este ceea ce se refera la raporturile indivizilor cu natura si intre ei, in grupe naturale stabilite prin filiatiunea lor genealogica. Este ceea ce putem denumi mai simplu raportul invidizilor intre ei, in grupe stabilite prin succesiunea strabunicilor lor; sau mai simplu, raporturile care exista intre descendenti si ascendenti.
Vom spune mai intai ce se intelege prin caracter fizic si caracter moral.
 
\"\"
\"\\"\\\\"\\\\"\\"\"
 
In fiecare individ se gasesc insusiri care se vad si insusiri care nu se vad. La porumbel, de exemplu, culoarea penelor, a ochilor, formele corporale, a aripilor, a capului, picioarelor etc. sunt caractere fizice. Vointa, curajul, facultatea de orientare, viteza de zbor etc. sunt caractere care nu se vad si care se stabilesc prin lungi observatii. Le numim caractere psihologice sau caractere morale.
- Mostenitorul reprezinta partea de caractere transmise;
- Mostenirea, consista in transmisibilitatea caracterelor;
Ereditatea examineaza, deci, chestiunea mostenirii calitatilor si aceea a mostenitorului acestor calitati; acesta este fenomenul care domina transmiterea caracterelor proprii rasei, in timpul unui numar considerabil de generatii succesive. In principiu este admis ca toate caracterele sunt transmisibile. Oricine a observat asemanarea, cateodata izbitoare, intre parinti si copii. Nu este un mister pentru nimeni ca culoarea ochilor, trasaturile etc. releva foarte des ereditatea. Longevitatea vietii chiar, pare a fi ereditara. In general longevitatea este inca un semn distinctiv al porumbelului de fond; perioada la care indivizii sunt la apogeul fortei lor vine totdeauna mai tarziu decat la un porumbel de viteza. La varsta de 5-7 ani, porumbeii de fond fac dovada celor mai apreciate calitati, dupa aceea intrand in declin.
Crescatorul columbofil care observa si studiaza nu a putut sa nu remarce ca aparitia unui caracter este in stransa legatura cu un alt caracter, facand parte integranta din caracterele indivizilor care se succed de generatii.
Aceasta inseparabilitate de caractere se observa de o maniera inca necunoscuta si are o mare importanta. Un singur caracter poate fi un indiciu al valorii sportive a unui individ. Cateodata caracterele variaza in mod imperceptibil si alte ori in mod brusc. Astfel, ochiul de culoare maron poate merge pana la nuante de portocaliu, trecand printr-o infinitate de nuante intermediare, greutatea porumbelului, penajul sau, formele sale, pot varia in aceeasi masura lent, imperceptibil. Aceste lucruri sunt foarte dificile in a-i distinge, a-i compara.
Cand caracterele se transforma, dar variaza in mod mai putin accentuat, le numim `caractere fluctuante`. Este de remarcat ca pentru cel mai mare numar de caractere fluctuatia pare a fi legata de mediu, sau poate chiar de schimbarile mediului. Pe de alta parte, aceleasi caractere se schimba cateodata in mod brusc la produsi: nuantele ochilor, penajul etc. sunt absolut diferite de acele ale parintilor, formele produsilor nu mai sunt aceleasi cu ale parintilor.
In aceste conditii, ne gasim in prezenta caracterelor necunoscute, caractere care nu mai sunt conforme acelora din care deriva imediat. Acestea sunt `caractere discontinui`. Este important sa aratam aceste diferente, intre caracterele fluctuante si cele discontinui, supuse acelorasi legi in acelasi timp.
 
\"\\"\\"\"
\"\\"\\\\"\\\\"\\"\"
\"\" 
 
Cultura pura
 
In principiu, in cultura unei aceleiasi linii caracterele fluctuante se mostenesc in intregime. Din nefericire, in domeniul columbofil nu se cultiva aproape deloc. In nici o crescatorie, cred, nu exista o populatie care sa provina din aceeasi generatie, unde toti produsii sa se asemene intre ei. Acolo unde se opereaza pe o singura linie, se face cultura pura; se multiplica, cum a spus Pasteur, intr-un mediu nutritiv uniform, grupe de celule derivate dintr-una singura.
Chestiunea de a sti cum are loc fecundatia, prin cate transformari trece celula care formeaza oul fecundat, care sunt celulele sexuale si cum celulele formeaza sistemul osos, muscular, nervos etc., toate acestea cer un studiu de care nu ne putem ocupa aici.
Un lucru este sigur si anume: celulele sexuale sunt vii, ceea ce dovedeste ca ele nu trebuie sa se uneasca pentru a crea viata. Exista doua feluri de celule: gametul barbatesc si gametul femeiesc, care evolueaza impreuna. Oul fecundat contine substanta unui individ care poseda deja toate caracterele pe care le va arata mai tarziu, cand va fi definitiv format.
In general columbofilul distruge puritatea, prin fuziunea celulelor derivand dintr-o multime de alte celule. El incruciseaza unele varietati cu altele, din generatie in generatie. De multa vreme el a procedat in acest fel. Nici o incercare de cultura pura, nici o tentativa de a crea o viata pura, nimic din toate acestea n-a tentat cercetatorii. Ei au ajuns la o diversitate a caracterelor, o multime de rase si specii in care mediul si-a aratat si el influentele. Dar ce este mediul?
Mediul poate fi considerat ca actiunea fortelor de lupta cu individul, supunandu-se influentelor lor dinauntru si din afara. Electricitatea, magnetismul, caldura, lumina, vantul, alimentele, microbii, parazitii, toate acestea sunt cauze, forte capabile sa influenteze individul. Acestea pot exercita o influenta de necrezut asupra desfasurarii fiintelor, de natura variabila, urmand regiunea locuita, sau pot face sa apara brusc un caracter nou, fara a putea schimba insa factorul ereditar, constitutiv al rasei. Unele regiuni pot avea actiuni distructive asupra rasei de porumbei calatori, dupa cum alte regiuni pot avea foarte bine influente contrarii, in sensul ca amelioreaza la maximum facultatile mostenite. Mediul poate deci produce un progres sau un regres. Este foarte greu de stabilit o distinctie intre influentele ereditatii si cele ale mediului.
Se observa ca formele care sufera cu usurinta influenta mendiului tind sa se armonizeze la indivizii care traiesc in aceeasi zona de locuit. In aceste conditii, dupa mai multe generatii, ereditatea se face stapana pe schimbarea survenita, atat de bine ca, caracterele devin din ce in ce mai asemanatoare, oricare ar fi diferenta de origine a indivizilor.
Cifrele lui Galton ne fac sa vedem mai bine cum mediul exercita asupra unei rase influenta sa. Ipoteza lui este ca mostenirea parintilor reprezinta 9/10 si mediul 1/10. In generatia a 2-a copiii nu mostenesc mai mult de 9/10 din prima mostenire, adica 81/100 din calitatile parintilor lor; in a 3-a generatie ei mostenesc 9/10 din partea mostenita de parintii lor din generatia anterioara, adica 9/10 din 81/100, deci 729/1000 si asa mai departe. Continuand calculele, gasim ca influenta mediului devine preponderenta cu incepere de la a 7-a generatie.
Plecand de la principiul ca mediul poate sa fluctueze caracterele fixe ale unei rase, porumbei de aceeasi origine cultivati in medii absolut diferite pot foarte bine, in acelasi timp, prezenta caractere absolut diferite.
Cand spunem ca mediul produce variabilitati de caractere nu putem spune ca in acelasi timp el este o cauza de degenerescenta. S-a vazut foarte adesea ca indivizi de origine identica pot prezenta caractere absolut diferite daca ei sunt cultivati in medii cu totul deosebite. Columbofilii, prin incrucisari repetate, au ajuns la tipuri de porumbei deosebite in interiorul aceleiasi rase, deosebite ca talie, trasaturi etc., tipuri de porumbei se departeaza mult de strabunii din care provin. Este timpul sa revenim la crearea de neamuri pure. Practic este imposibil sa le obtinem, legile care guverneaza natura fiind aceleasi pentru toti; ele dealtfel se aplica la orice fiinta, om, animal sau planta si nu exista nici un singur microb care sa nu se supuna lor.
Odata stabilita puritatea rasei, cultivandu-se porumbeii in consangvinitate, se va ajunge la produsi asemanatori intru totul acelora din care au provenit.
 
\"\\"\\\\"\\\\"\\"\"
\"\" 
 
Consangvinitatea nu duce la degenerare. Pasteur prin importantele sale experimente, a dovedit acest lucru. Cu privire la culturile pure de plante, de exemplu, Pasteur arata uniformitatea completa a celulelor fizice cu celula unica din care deriva.
Butasirea, altoiul dau si ele rezultate analoage. Cartofii se propaga prin tuberculi si de aproape 400 de ani de cand sunt cultivati au ramas mereu aceeasi, nearatandu-se o depreciere a productiei sau o diminuare a acestei plante.
Lucrul care se petrece prin auto-fecundatie, sau mai bine zis fecundatia individului prin el insusi; deci productia speciilor sexuate prin oua nefecundate.
Ovazul, graul, mazarea etc. se reproduc prin auto-fecundatie. Toate aceste plante se cultiva de zeci si zeci de ani, dar toate, exact ca la inceput, sunt la fel de bune, nimic din aspectul si constitutia lor nu s-a schimbat. Caracterele ereditare cateodata diverse, sunt transmise in modul acesta urmasilor.
Modul de inmultire al albinelor intareste o data in plus teoria noastra. Regina nu trebuie sa fie fecundata pentru a depune ouale. Aceste oua dau nastere la tineri si toti acesti tineri sunt barbati. Regina insasi este fecundata de unul dintre acesti barbati, fiii sai, deci si ea da nastere la tinere regine, care si ele sunt fecundate prin propriul lor fiu si asa mai departe.
Reproductia albinelor se desfasoara in acest fel si din generatie in generatie specia a ramas aceeasi. Ea va ramane identica si de aici inainte pana la sfarsitul timpurilor. Calitatile stramosilor s-au transmis integral la urmasii lor. Calitatile urmasilor variaza atat de putin accentuat – fluctueaza – cum spuneam mai inainte, intre un maxim si un minim.
Experientele care au descoperit aceste fapte au condus la o stiinta noua, biometria, sau stiinta masurarii fiintelor traitoare. Savantul belgian Quetelet, binecunoscut pentru cercetarile sale in acest domeniu, poate fi considerat ca adevaratul fondator al biometriei. Gratie lui englezii au dat o mare dezvoltare culturilor consangvine si au ajuns la concluzia ca exista un raport matematic intre caracterele ereditare ale copiilor si acelea ale parintilor.
Din relatia caracterelor ereditare de la parinti la copii, Galton a dedus legea ereditatii enuntata astfel: `Descendenta tine jumatatea mostenirii sale totale de la parintii sai, un sfert din aceea a bunicilor, o optime din cea a strabunicilor si asa mai departe, continuand in progresie geometrica cu ratia ½`.
Galton a observat ca produsii in raport cu parintii lor sunt mai mici de talie si printre ei sunt si din cei care tind sa se apropie de mijlociu. Aceste observatii au dus la formularea `legii deviatiilor` formulata astfel: `Raportul deviatiei mijlocii a copiilor fata de deviatia mijlocie a parintilor este constant si egal cu 1/3`. Aceasta lege si cea a ereditatii stramosesti sunt de o importanta covarsitoare pentru a fi calauza in culturile consangvine, cu sanse de succes.






Colombophile Pratique par Violette - capitolul 2Colombophile Pratique par Violette - capitolul 1
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.