Piet de Weerd - `Istoria personalitatilor legendare din sportul columbofil mondial` - partea a 4-a
15:05, Miercuri, 04.11.2009
Piet de Weerd
sau
Istoria personalitatilor legendare
din sportul columbofil mondial
(partea a 4-a)
Cateva lucruri care nu au logica
Nota reporterului: Asta ma conduce spre sfarsitul interviului cu domnul Piet de Weerd, aceasta personalitate legendara a sportului columbofil mondial. In timpul discutiilor pe care le-am avut, am atins multe subiecte, unele mai interesante decat altele. Doresc sa incheiem acest interviu prin a aminti cateva lucruri care nu au logica.
La ce anume se refera expresia `ochiul cunoscatorului`, Piet?
Se spune despre mine ca am un ochi de cunoscator. Lasa-ma sa iti dau un exemplu. Cu cativa ani in urma, i-am spus fiului meu, Henk, ca suprematia mondiala a echipei de fotbal Ajax Amsterdam s-a terminat, atata timp cat in tribunele stadionului din Barcelona sunt 120.000 de spectatori, iar in cele ale echipei Ajax doar 30.000. Barcelona are acum puterea sa cumpere cei mai buni jucatori. In schimb, Ajax i-a vandut pe cei mai buni 5 sau 6 jucatori ai sai. Apoi s-a intamplat ca la carma echipei sa vina antrenor van Gaal. Acesta era un tehnician cu foarte multe calitati, desi ii lipsea una singura: nu stia sa selecteze jucatorii. In prezent, acesta este una dintre calitatile de baza pe care trebuie sa le aiba un antrenor. Acesta trebuie sa fie capabil sa aleaga un tanar fotbalist de 18 ani si sa il transforme rapid intr-un campion.
Adeseori vorbim despre linii de porumbei. Poate un crescator mic sa formeze asa ceva?
Nu, si trebuie sa explic si de ce. In anii trecuti, pe vremea lui Bricoux, puteai sa faci rost de un porumbel bun aproape la un pret de nimic, cumparandu-l din zona in care te aflai. Cand Bricoux a ajuns in lumina rampei, trebuia sa cauti mai departe, dar intotdeauna era posibil sa gasesti ceva bun de vreme ce vreo douazeci de crescatori din acea zona detineau porumbei Bricoux. Crescatorii olandezi au venit de la mari distante sa cumpere acesti porumbei, apoi au urmat dupa ei japonezii. Acestia aveau bani si au fost pacaliti. Vanzatorul le aducea un ciuruc din cotet si garantau ca e `unul bun`. Nu exista o minciuna mai mare in lume decat pedigreul unui porumbel. Decat sa cumpere pui din piata din Lier, cu 100 de franci, japonezii mai bine ar proceda altfel. Si in curand si-au dat seama de greseala pe care o faceau atat timp cat porumbeii lor erau in continuare mai buni decat cei cumparati. Incet, incet, au devenit mai atenti si au inceput sa cumpere porumbei pe care ii regaseau in clasamentele nationale. Procedand astfel, au inceput sa castige. Au inceput sa plateasca preturi mai mari, dar pe porumbei valorosi. Un japonez pe nume Kodama concureaza in regiunea Limbourg, in Olanda. Nu-l cunosc. A cumparat pentru el sau pentru niste compatrioti de-ai lui bogati, nu stiu exact. Intr-o zi, un crescator olandez a castigat cursa de la Perpignan si atunci Kodama a mers imediat sa il vada. A cumparat porumbelul mai inainte chiar ca fotograful sa mai apuce sa ii faca o fotografie invingatorului. Acest lucru se intampla foarte des. Si asta raspunde la intrebarea dvs. referitoare la crearea unei linii de porumbei. Daca Hermes ar fi dorit sa puna in practica acest lucru, ar fi avut succes. Dar el nu si-a vandut niciodata porumbeii pentru bani. Tot aici iti pot spune ca familia Houben are o linie de porumbei foarte buna la distante de 300 km. Ii cunosc de aproape cincizeci de ani. Houben zboara bine la distante intre 300 si 400 km etc. Presupun ca acesti crescatori sunt profesionisti. Ei nu au nevoie sa isi vanda porumbeii si au devenit milionari pentru ca au stiut sa faca distinctia intre porumbeii pe care a trebuit sa ii opreasca si cei pe care trebuiau sa ii indeparteze.
Sa intelegem de aici ca in trecut era mult mai usor sa iti construiesti o linie de porumbei, pentru ca in acele vremuri se introduceau mai putini porumbei in crescatorie? De vreme ce in zilele noastre se vand multe pasari, si `marile nume` trebuie sa apeleze la alte surse pentru a-si procura porumbei.
In trecut, porumbeii buni se gaseau in crescatoriile mici. Atunci cand japonezii l-au cumparat pe porumbelul care a castigat cursa de la Barcelona, au dorit sa ii cumpere si fratii si surorile.
Inca urmariti rezultatele de la cursele internationale importante?
Da, petrec mult timp procedand astfel. Introducem foarte multe rezultate in calculatorul nostru de la clinica. Multi crescatori care au inregistrat succese in cursele de fond traiesc in Limbourg. Fratii Kuypers au reusit sa stea in top pentru o perioada buna de timp; dar Braakhuis a fost mai bun. Acesta a obtinut niste rezultate unice. Nici un alt crescator belgian nu a reusit sa faca asa ceva inaintea lui. In orice caz, cauzele declinului sau trebuie cautate in perioada de la inceput. A mizat mult pe o femela care n-a meritat. Desigur, aceasta a dat nastere catorva tineri valorosi in prima generatie, dar asta s-a intamplat datorita unui mascul de Jan Aarden, care provenea direct din Steenbergen. Braakhuis a castigat aproape un milion de florini pentru acesti porumbei. Succesul nu tine la nesfarsit cand vinzi porumbei ca acestia. Acesta l-a vandut pe campionul national pentru 300.000 de florini. Nu ai nevoie de mult pentru a obtine un milion. Masculul sau `74` a triumfat la Dax, cu un avans de doua ore si douazeci de minute inaintea celui de-al doilea clasat!
De ce vorbesti intotdeauna despre porumbeii de fond si niciodata despre porumbeii de demi-fond si de viteza?
Stiu despre ce vorbesc. Cred ca mi-au trecut prin mana cel putin 200.000 de porumbei de viteza. Cred ca exista mai bine de o suta de crescatorii in Belgia care zboara foarte bine la viteza. Dar asta nu inseamna foarte mult. Exista si cativa crescatori de viteza care obtin bani din aceste curse, cum ar fi Houben si unul sau alti doi crescatori din zona sa si Maurice Voets din Kessel, pentru a da doar un nume. Niciodata nu am fost interesat de acest tip de porumbel deoarece acestia nu se mai intorc niciodata acasa atunci cand sunt angajati in curse mai mari. Nu sunt porumbei `completi`. Pe de alta parte, porumbeii de fond au altceva. Poate le lipseste viteza, dar asta poate fi introdusa. Te rog sa notezi ca, dupa ce ti-ai stabilizat o linie de porumbei, cresterea vitezei la porumbei le dezvolta si capacitatea de orientare. Toti porumbeii poseda asta. Este mult mai dificil sa introduci rezistenta. Trebuie sa fii foarte abil ca sa reusesti asta. Porumbelul complet este cel de lunga distanta, iar `pedestrasul` este cel mai bun din aceasta clasa. Am achizitionat cativa de la Hermes. Acesta m-a intrebat, `Ce pot sa fac cu astea?` I-am raspuns ca ar trebui sa isi construiasca linia de porumbei avand la baza astfel de `pedestrasi`. Mi-am cumparat apoi trei masculi de la el si am mers impreuna cu el in Steenbergen pentru a-mi achizitiona porumbei de fond. Nu pui din zburatorii cu rezultate, ci frati de-ai lor, pentru ca nu aveam bani. Porumbeii care au obtinut victorii in curse sunt cei mai bine vanduti. Cand Henk mi s-a alaturat, ocazional chiar am cumparat porumbelul castigator. Cursa de la Barcelona din 1987 este cursa cea mai stresanta pe care eu am cunoscut-o in viata mea. Iar cursa din 1949 cred ca a fost si mai dura. Berlengee a castigat-o, cand dupa trei zile, doar 18 porumbei se intorsesera acasa. Atunci cand l-am cumparat pe `Samurai`, in 1994, o mie de porumbei s-au intors acasa a doua zi. Pe de alta parte, `Sherpa` a sosit si ea acasa tot a doua zi, alaturi doar de 350 de porumbei si nici dupa patru zile nu fusesera acordate toate premiile. Adesea se intampla ca porumbei din aceasta clasa sa se dovedeasca a fi slabi reproducatori, dar cand exista o exceptie care sa confirme regula… In cariera mea am reusit sa cumpar zece mari porumbei despre care s-a scris in toate cartile columbofile. Toti au venit in primii zece in cursele nationale.
Piet, cum ai defini ceea ce tu numesti un `pedestras`?
Da-mi voie sa iti explic. Kipp din Althornbach are cativa porumbei de la mine. Patru dintre acestia s-au intors acasa noaptea dintr-o cursa de la
Asadar, `pedestrasii` sunt porumbeii care isi gasesc drumul de intoarcere spre casa in orice circumstante?
In special pe o vreme foarte calduroasa. Aceasta este vremea cea mai urata pe care un porumbel se poate intoarce acasa dintr-un concurs. Ploaia si vantul sunt conditii mai putin dificile. Cand vad un porumbel belgian ca pierde un avantaj de 200 km in detrimentul unui crescator din Amsterdam, ajung la concluzia ca `porumbeii lor reprezinta ceva in Amsterdam.` Si acestia sunt porumbeii Jan Aarden din Steenbergen!
Ko Nipius, Joep van Dongen si Piet De Weerd
Cand a fost prima oara cand ati folosit termenul de `pedestrasi`?
Eram impreuna cu Hermes si acesta m-a rugat: `Salveaza-ne de acesti porumbei lenti! Atunci i-am raspuns ca ar trebui sa incepem cu porumbeii `pedestrasi`, si el a fost de acord cu mine. Hermes a castigat primele concursuri internationale la vremea cand nici un alt crescator din regiunea sa nu castigase vreunul. Va repet faptul ca porumbeii `pedestrasi` sunt aceia care zboara in frunte pe vreme foarte calduroasa, cu vant din fata si nu ploua. Pe o astfel de vreme, porumbeii au foarte mare nevoie de apa. In Kenya, un copac are nevoie de 300 de litri de apa pe zi. Aveti idee care este necesarul de apa zilnic al unui porumbel care zboara in asemenea conditii? In afara de asta, mai sunt si alti factori majori pe care nu ii putem prevedea a juca un rol important. Ca de exemplu faptul ca un porumbel poate fi prins de catre o pisica. Majoritatea porumbeilor se descurca acceptabil pe vreme innorata si ploioasa, adica atunci cand nu este cald. In cariera mea, am cumparat cativa porumbei care au venit acasa in primii zece la nivel national, inclusiv o femela care a invins aproximativ 30.000 de competitori. N-am putut sa fac nimic cu ea – era inutila!
Ai nevoie de un `tip` special de porumbei pentru a zbura bine?
Nu, nu cred astfel.
Deci porumbeii pot fi si de talie mare si mica? Este posibil acest lucru?
Motivul pentru care exista atat de multi porumbei de talie mare este ca crescatorilor le plac acesti porumbei. Nu ar mai cultiva porumbei de aceeasi marime daca s-ar baza pe verdictul cosului de concurs. Exista, de asemenea, si multi porumbei de dimensiuni medii. Eu cred ca, de departe, acestia sunt mai buni. Va pot da un exemplu elocvent in ce priveste diferitele tipuri de marimi. Noi am vandut mai multi porumbei in Mexic, majoritatea peste medie ca dimensiune. Atata timp cat cumparatorii lor se rezuma la curse sub 200 km., dimensiunile lor raman aceleasi. Dar, in cazurile in care distanta concursurilor creste la 700 – 800 km, la o altitudine de 3000 de metri – talia porumbeilor se micsoreaza iar cei mai mari nu se mai intorc acasa. De aceea sustin porumbeii de greutate mai mica.
Putem intelege de aici ca directia de zbor a porumbeilor poate influenta `tipul` de porumbel?
Nu stiu asta. In Olanda, noi zburam de la sud la nord.
In Germania, porumbeii sunt diferiti, in functie de directia de zbor: pe directia sud, est, sau sud-est. Aceia care zboara pe directia sud-vest sau est sunt mai degraba porumbeii de talii mai mari, in timp ce porumbeii care zboara pe directia sud-est sunt mai ceva mai mici. Am observat si ca cosul de zbor a condus la o transformare a porumbeilor belgieni in anii care s-au scurs.
`Toate acestea sunt lucruri foarte adevarate si experientele pe care le-am avut in Mexic si Hawai confirma acest lucru`, explica Henk. `Cosul de zbor <cladeste> porumbelul`.
Dar conditiile climaterice creaza si ele un anume tip de porumbel?
Am observat ca porumbeii care zboara in concursuri internationale de fond si maraton sunt de dimensiune medie, nici mari, dar nici mici. Henk: `Daca am locui intr-o regiune cu temperaturi constant mari, am putea sa constatam formarea unui anumit tip de porumbei, dar atata timp cat conditiile noastre climaterice sunt foarte variabile, intotdeauna vom intalni porumbei campioni de toate marimile si `tipul` de porumbel nu poate evolua foarte rapid. Sunt porumbei care inving cu vant din spate, altii cu vant din fata. Pe termen lung, acestia ar trebui sa evolueze, dar atata timp cat conditiile climaterice variaza de la o saptamana la alta, este mult mai dificil de constatat cum se poate forma acest tip de porumbel. Lucrurile sunt total diferite in Mexic si, daca am fi obligati sa zburam porumbeii la polul Nord, tipul de porumbei ar putea evolua cu totul diferit. Aici zburam porumbeii pe directia sud-vest. In cariera mea, am tinut in mana multi campioni nationali. In anul 1935, am intalnit chiar un campion de dimensiuni mari, dar acesta a fost o exceptie. In regiunea in care locuieste Joseph Van Den Broucke, exista un crescator care are niste porumbei la fel de mari precum gainile. Cuiva care nu gandeste, sa spunem, in `termeni sportivi`, ii plac porumbeii aratosi, de talie mare. Daca se intampla sa aiba o pasare care obtine rezultate bune, dar care nu arata prea bine, decide sa o imperecheze cu o pasare de talie mai mare si astfel isi pune piatra de temelie a declinului sau. Va rog sa aveti incredere in experienta mea indelungata….
Exista vreun secret in sportul columbofil, Piet?
Eu nu cunosc nici unul.
Secretul ar putea fi instinctul intoarcerii acasa al porumbelului?
Desigur, acesta este `unealta` principala a porumbelului, atuul sau, dar noi nu i-o putem observa. Exista oameni care pot spune mai multe lucruri interesante despre acest subiect si unul dintre ei este Van de Velde din Oudenburg. Atunci cand acesta a fost pus in fata unui cos intreg cu porumbeii, el a fost foarte aproape de a-i indica pe cei mai buni trei porumbei. Acesta a devenit o legenda, dar fara vreu motiv anume. Se spune ca cu cativa porumbei de la Van de Velde ai fi in stare sa iti construiesti o adevarata linie. Nimeni nu a incercat acest lucru, dar asta i-a adus o multime de bani. Desigur ca acesta are o anumita calitate de a selecta cei mai buni porumbei, dar asta o am si eu. Daca te uiti in spate la cariera columbofila a lui Van de Velde, asa cum am facut si eu, vei obseva ca acesta a lucrat intotdeauna cu porumbei campioni si in acest caz este mult mai usor sa formezi perechi reproducatoare de succes.
Dupa ce sistem ar trebui sa imperechem porumbeii, Piet? Intr-un sistem de incrucisare, pe linie, sau consangvinizare?
Daca vrei sa iti incrucisezi porumbeii, atunci procedeaza exact cum a facut si Vanhee si cumpara un numar mare de porumbei in fiecare an. Vanhee a fost un bun crescator atata timp cat a adus multi porumbei in crescatorie, iar steaua lui a cazut cand acesta s-a oprit din a mai cumpara porumbei. Stichelbaut, un columbofil cu o crescatorie mica, avea o femela si doi dintre fiii sai. Obisnuia sa obtina rezultate bune, iar cei care au fost in stare sa-i pastreze linia au avut parte de aceleasi rezultate. Tot timpul in care acesti crescatori si-au pastrat porumbeii intr-o anumita consangvinitate, acestia s-au mentinut si in topul clasamentelor. Stichelbout a ramas acolo timp de zece ani si eu pot nominaliza aici cel putin zece crescatori care au obtinut succese cu porumbeii de la el. Descamps-Van Hasten avea numai porumbei de Stichelbaut. Dar, daca ma intrebi care sunt porumbeii mei favoriti, iti voi raspunde imediat ca porumbeii de Jan Aarden, atata timp cat este susa pe care am creat-o. Am creat aceasta linie de porumbei in Steenbergen, cu ajutorul a zece crescatori care au pus la dispozitie cei mai buni porumbei ai lor. Cu toate acestea, cred ca porumbeii de Stichelbaut sunt cei mai buni dintre toti. Acestia sunt porumbei plini de sanatate.
Nota reporterului Dirk Zoland: Aici se incheie interviul meu cu aceasta figura legendara a sportului columbofil mondial. Piet de Weerd este un personaj incarcat intotdeauna cu foarte multa energie. Oricine are oportunitatea sa il intalneasca intr-o zi trebuie sa tina de el cu amandoua mainile. Acesta impresioneaza cu prezenta sa, cu expresia si gesturile sale. Orice cuvant spus de acesta trebuie cantarit foarte bine atata timp cat declaratiile lui Piet de Weerd au la baza o experienta foarte bogata in sportul columbofil mondial.