Articole
Sondaj
Licitatii / Vanzari
Intrebari
Concursuri / Clasamente
Uniuni / Cluburi
Galerie Foto/Video
Sfatul Medicului
Opinia Specialistului
Pagina principala Materiale Video Crescatorii Diverse English Section Chinese Section FRSC Expozitii For Fun Porumbei de top Comentariile etapei Pagina incepatorului Porumbei pierduti Romania In Direct Contact



Newsletter

Introduceti adresa de email pentru a primi ultimile noutati de la Romanian Racing Pigeons.
Cum ati incheiat sezonul de zboruri cu maturii in 2019?
Foarte bine
Bine
Satisfacator
Prost

Rezultate sondaj

ACKA - porumbei de agrement si ornament
UNIUNEA COLUMBOFILILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA
Brieftaubenmarkt - Germany
Cupe-medalii-For-Champions
Freialdenhofen & Sohnen - Germania
Produse columbofile Corabia
Site-ul columbofil EBPigeon.com
Site columbofil www.chinaxinge.com
FarmaVet - produse de uz zooveterinar si ptr porumbei
Firma YU YING IMPEX SRL - Accesorii columbofile
Crescatoria MUNTEAN VASILE - Sibiu
Campionul national domnul Bogdan Ciobanu, Suceava
Crescatoria TITA - ANDU
Columbodromul international TRANSILVANIA
Columbofil Banc Marius Dej
Columbodromul GOLDEN RACE, Urlati, Prahova
Produse Porumbei CORABIA
Columbodromul SUPREM
Columbodromul international BRASOV
Dr Adrian Colniceanu produse columbofile

Piet de Weerd - Istoria personalitatilor legendare din sportul columbofil mondial - partea a 3-a


15:44, Marti, 22.09.2009



 

Piet de Weerd 

sau
Istoria personalitatilor legendare

 din sportul columbofil mondial

(partea a 3-a)

 

 

Piet de Weerd si fratii Janssen

[Nota reporterului: Am mai spus faptul ca cele scrise in cartea lui Piet de Weerd `Zburatorii cerului`, in capitolul dedicat fratilor Janssen, a condus la o crestere foarte mare a cererii pentru porumbeii Janssen.
Multi dintre crescatorii de top au fost foarte satisfacuti de calitatile porumbeilor Janssen si i-au introdus cu regularitate in crescatoriile lor. Ar trebui sa remarcam, in trecere, ca ritmul vietii de acum patruzeci de ani nu era acelasi ca cel de acum, la sfarsit de secol. Cati oameni detineau masini in trecut? Cati oameni aveau posibilitatea sa faca un drum lung pentru a se  deplasa la fratii Janssen si sa le ofere foarte multi bani pe porumbeii din Arendonk? La vremea aceea, era un lucru mare sa poti vorbi despre aceste lucruri in diverse reviste columbofile si in carti de specialitate. Prima vizita pe care am facut-o la crescatoria fratilor Janssen era in anii `70 si inca imi amintesc cu placere despre ceasca cu cafea pe care mi-a oferit-o atunci Irma. Am fost foarte impresionat de `Merckx`, pe care am avut sansa sa il tin in mana.   La acest moment, mi-am reamintit de sectiunea dedicata fratilor Janssen in cartea scisa de Piet de Weerd. Asa ca este un lucru foarte natural sa ii punem cateva intrebari prietenului nostru Piet pe acest subiect]


Tipicul porumbelului Janssen a evoluat semnificativ in ultimii 30-50 de ani. Din ce cauza s-a intamplat asta, Piet?
Atunci cand era in voga calapodul de porumbel mai mare, fratii Janssen au vrut sa fie si ei la moda si au avut in crescatorie porumbei de o asemenea talie. Dar acest lucru nu il pot afirma cu foarte mare convingere, deci nu voi starui asupra lui. Dar `Merckx` nu era un porumbel de talie mare. Pe de alta parte, porumbelul `19` era mai apropiat de o talie buna. In opinia mea, `Merckx` a fost, fara nici un dubiu, inferior celor mai buni porumbei de Janssen din anii `50. `Bange` (in traducere `Timidul`), cel mai bun dintre toti, era de o talie mai mica.

Asadar, `Bange` era un porumbel mic?
Era un porumbel albastru, cu penaj matasos si cel mai mic dintre toti. Cel mai tare la `Bange` m-a impresionat ochiul sau. Era un zburator foarte bun, dar nu trebuie sa uitam ca fratii Janssen nu zburau decat in cursele de la Quievrain si Noyon.

Care sunt principalele calitati ale porumbeilor de Janssen, Piet?
Isi transmit foarte bine calitatile ereditare.

 Mai bine decat alti porumbei?
Da, dar daca vreau sa vorbesc despre acest lucru trebuie sa ii compar cu alti porumbei.
Porumbeii Janssen nu erau mai valorosi decat cei Horemans. La anumite capitole, stateau chiar mai slab. Orice porumbel care provenea din susa lui Horemans era in stare sa castige locuri de top. Ma gandesc, de asemenea, si la Hector Desmet. Cei mai buni porumbei ai lui Hector Desmet proveneau de la Horemans. Atunci cand am luat in mana porumbeii Janssen, am avut senzatia ca aceste pasari nu puteau oferi rezultate deosebite in cursele de peste 1000 km. Ar putea obtine succese daca ar fi ajutati de vant, dar in aceste conditii orice porumbel este favorizat . Degetele mele imi spun daca un porumbel nu este cladit pentru a zbura distante mari. Si acest lucru l-am simtit cand am examinat porumbeii Janssen.

Trebuie sa detii in crescatorie porumbei Janssen daca doresti sa ai succes in sportul columbofil?
Da, daca vorbim despre porumbeii Janssen care au zburat bine. Si inteleg perfect situatia din Olanda. In regiunea Zwolle, zboara in parteneriat familia Koopman (tatal si fiul). Acestia nu zboara intr-o competitie foarte puternica, dar o fac foarte bine cu porumbei Janssens. Si crescatorii din Dordrecht si Rotterdam zboara bine cu porumbeii lor. Nu ii cunosc foarte bine pe toti acesti crescatori, dar toti zboara in competitii nu foarte puternice. Cu toate acestea, obtin rezultate bune chiar si atunci cand zboara in regiunea Rotterdam.

Pasarile Janssen de valoare zboara bine oriunde. Nu trebuie sa uitam nici faptul ca, adeseori, unii porumbei sunt adesea prezentati ca fiind Janssen, desi, in realitate, nu au nici un pic de sange Janssen in venele lor.
Aici nu impartasesc acelasi punct de vedere cu fiul meu, Henk. El este in favoarea incrucisarilor. Ii cunosc bine opiniile in privinta acestui aspect - am scris in detaliu despre acest lucru in cartea mea. Atunci cand incrucisezi porumbei din doua suse diferite, care fiecare este o linie consangvinizata, la inceput vei avea succes. Dar, daca vrei sa ajungi acolo, trebuie mai intai sa detii in crescatorie o linie de porumbei consangvina si de valoare. Altfel nu are rost sa experimentezi. Aici lucrurile nu se verifica. De aceea recomand porumbeii Janssen. Pe de alta parte, in regiunea Flandra de Vest, nimeni nu vrea sa auda de acest lucru..

Asta din cauza arogantei? Sau geloziei?
Mi-am petrecut atat de mult timp in Flandra de Vest incat pot fi considerat unul de-al lor.
Fratii Santes din Oudenaarde au zburat cu succes pe toata perioada vietii lor, fara sa ajunga insa campioni supremi. Acestia apar cu regularitate in topul tuturor clasamentelor de la nivel national. Din cele afirmate de ei, acestia au in crescatorie porumbei Janssen de mai bine de 30 de ani si sangele Janssen inca mai curge in venele porumbeilor lor de astazi. Nu pot afirma ca porumbeii lor Janssen nu sunt valorosi, dar ce pot sa afirm este faptul ca, in prezent, exista cel putin 10 crescatori olandezi care zboara mai bine decat ei cu porumbei de Janssen. In realitate, in Olanda exista mai multi porumbei Janssen decat in orice alt loc din lume. In zona noastra, daca nu ai in crescatorie porumbei Janssen, mai bine ramai acasa. In orice caz, distanta la care pasarile Janssen obtin cele mai bune rezultate este in jur de 300 km.

Dar despre Louis Janssen ce ne poti spune, Piet?
Louis este un un tip deosebit. Atunci cand il vizitezi, incepe prin a-si pregati o tigara. Se spune despre el ca este foarte viclean si in stare sa-ti ia pur si simplu banii din buzunar.
Personal, nu sunt de acord in totalitate cu acest lucru. Trebuie sa recunoasteti ca Louis este tipul de om caruia ii plac foarte mult afacerile. Irma era persoana care se ocupa in mod curent de corespondenta. Intr-una din vizitele mele la Arendonk, m-am intalnit cu Heinemann si Merkel, ultimul fiind Director-General al Federatiei germane. Heinemann a fost un dictator. Vorbea cu voce tare.  `Ia sa vedem ce avem aici?` intreba el. `Ce interes am eu sa cumpar porumbei care zboara doar la Quievrain?` Iar eu i-am raspuns: `Da, dar ei ii iau doar pe aceia in care au incredere ca ii aduc in top`. Germanii au vrut sa il cumpere pe `Bleu 48`, un porumbel total necunoscut, care, sincer vorbind, era chiar urat. Nimic special, dar acest porumbel a dat niste urmasi extraordinari atunci cand a fost imperecheat cu o femela mica, pe numele ei `Belle Claire de 51`, daca nu ma insel. L-am sfatuit atunci pe Heinemann sa isi incerce norocul si sa cumpere aceasta pereche. Atunci Louis a reactionat prin a-si face o noua tigara. `Domnule Heinemann`, a spus el. `Masina dvs. este parcata in fata locuintei noastre, dar chiar si daca ati lasa-o aici tot nu ati putea plati aceasta pereche de porumbei. Eu imi voi putea face intotdeauna cumparaturile cu bicicleta`.

A fost  un raspuns tipic al unui om de afaceri, asa-i?
Nu, dar era vorba despre problema unei perechi de porumbei care si-au dovedit valoarea in timp.
In mod normal, de la Arendonk se poate cumpara orice porumbel. Era doar o problema legata de plata pretului. Imi aduc aminte de zilele in care porumbeii Janssen nu valorau aproape nimic.  Henk de Weerd l-a intrerupt si l-a intrebat ironic, `Dar noi de ce nu am cumparat nimic in acea perioada?` Nu stiam pe atunci ca alte linii, considerabil mai bune, erau mai putin cautate decat cele ale fratilor Janssen. Cine putea sa prevada atunci acest lucru? Nimeni! Heinemann nu a luat porumbeii. Totusi, oricine a cumparat pasari Janssen si le-a ingrijit bine a obtinut rezultate frumoase in cele din urma. Cred ca au fost cheltuite sume mari de bani pentru achizitionarea de porumbei Janssen in ultimii cinci ani.

Destul despre fratii Janssens. Ce inseamna pentru tine, Piet, numele lui Van den Broucke?
Dupa ce am plecat de la Van Tuyn, am mers la Van den Broucke.
Prima data l-am intalnit in anul 1950, atunci cand lucram pentru un ziar. Tatal lui Van den Broucke era implicat in comertul cu in. Inul este un produs foarte speculativ. Adica, poti face o mica avere intr-un an, iar in urmatorul sa-ti pierzi si camasa de pe tine. Van den Broucke si-a facut reclama in ziarul nostru si a declarat ca ar fi interesat sa cunoasca pe cineva care ar fi putut sa il invete mai multe lucruri despre sportul columbofil. Am mers sa ma intalnesc cu el si atunci i-am spus: `Nu pot sa imi asum responsabilitatea de a face ce imi ceri, dar pot face multe alte lucruri`. El a inteles ce am vrut sa spun si a raspuns: `Cat ma costa ca sa pot ajunge campion al Belgiei?`. I-am raspuns fara ocolisuri: `50.000 franci`. Despre acest lucru s-a vorbit atunci in toate ziarele vremii. Apoi am adaugat: `Daca imi dai sansa sa cumpar sase porumbei  pentru tine, vei putea sa ridici capul in lumea columbofila in urmatorii trei ani`. Zis şi făcut. Trei ani mai tarziu, aceasta a inceput sa concureze cu success impotriva celor mai buni la acea vreme - Cattrysse, Delbar etc. Noi am avut un porumbel numit `Nero`. Rezultatele sale obtinute in cursele nationale se prezentau astfel: locul 1 de la Perigueux, locul 2 de la Vannes si locul 3 de la Libourne. Merita sa fie citate, nu-i asa? Nu am putut să asist la obţinerea acestor succese de vreme ce tot timpul eram preocupat cu selectarea porumbeilor, dar am stat alaturi de Van den Broucke din respect pentru onestitatea sa. Niciodata nu a incercat sa ascunda faptul ca eu l-am ajutat sa ajunga unde era.

Succese de genul acesta ii fac pe oameni sa se intrebe cum au fost obtinute si cine a stat in spatele lor. Acesta niciodata nu a pierdut oportunitatea sa imi mentioneze numele. Si, de fiecare data cand isi exprima satisfactia pentru ajutorul pe care i l-am acordat, imi crestea reputatia. In toata perioada in care i-am fost alaturi, se vorbea despre faptul ca Van den Broucke nici macar nu stia sa tina un porumbel in mana! Van den Broucke a cautat sa isi procure porumbei buni pentru a putea sta alaturi de nume mari precum Norman, Contele din Villegas si de multe alte personalitati din lumea columbofila. Nu putea sa faca acest lucru decat ajungand in varful clasamentului. S-a bazat 100% pe ajutorul meu in obtinerea performantelor in curse. Niciodata nu am profitat de aceasta situatie. Niciodata nu i-am spus ca procedeaza gresit sau ca ar trebui sa actioneze in alt fel. Nu am fost niciodata implicat in vanzarea porumbeilor sai, desi i-ar fi placut sa scriu articole despre crescatoria sa. Si i-am spus acest lucru foarte clar ca nu pot publica articole despre propriii nostri porumbei.


In anii `50, ai lucrat pentru Van Tuyn. Dupa aceasta, ai ramas doar cu selectia porumbeilor, sau ai mai facut si altceva?
Mi-am facut un mod de viata din a selecta porumbeii… oriunde in lume.

Asadar, selectia porumbeilor si scrierea de articole despre sportul columbofil au fost cele mai importante preocupari ale tale?
Exact. In realitate, acestia au fost cei mai dificili ani pentru mine. Scriam pentru 18 publicatii – folosind indigoul
– si am publicat chiar si in tari indepartate, precum Africa de Sud. Am si doi baieti foarte buni. Unul a devenit avocat si celalalt medic veterinar. Cursurile la facultate sunt scumpe. Un medic veterinar alaturi de care am lucrat intr-o anumita perioada de timp mi-a oferit o mica bucata de pamant la Breda. Pe acest teren am construit o clinica. La data la care Henk a obtinut diploma de licenta, eu aveam in jur de 2000 de clienti si astfel am inceput sa avem succes cu clinica chiar de la inceput. In paralel, am mai facut vizite la clienti mari si importanti. Acest lucru ne-a permis sa crestem numarul clientilor nostri la 5000, intr-o scurta perioada de timp.

Ce parere ai despre sportul columbofil din ziua de astazi?

 

 



Piet alaturi de fratii Janssen si de doi membrii ai Federatiei Columbofile din Gemania

 

Personal, cred ca zborurile de fond vor fi salvarea zilelor noastre, atat in Belgia cat si in Olanda. Situatia din Germania este diferita, mai ales din cauza faptului ca Berlinul si Munchenul nu pot concura impreuna (n.n. – interviul a fost luat inaintea reunificarii Germaniei). Cursele de la Quievrain si cele de viteza vor supravietui si ele pentru o perioada mai lunga de timp.  Nucleul va ramane solid. Totusi, nu cred ca am fost redusi inca la acest nucleu. Cu 60.000 de membri columbofili in Belgia suntem inca departe de acel moment, dar trebuie sa incercam sa crestem numarul membrilor atunci cand acesta scade sub 40.000.

Dar ce ne poti spune despre China?
Henk a fost in vizita acolo si, la intoarcere, mi-a spus ca in fiecare an in China apar 50.000 de membrii columbofili noi. Dar ce fel de membri sunt? Henk mi-a spus ca acestia asteapta pretutindeni.
Vine un tren in gara si o mie de oameni se urca la bord. E un tren zgomotos, ce scuipa un fum infect. Sunt mai multi oameni pe acoperis decat inauntru. Acestia pot cara un cos mic, dar nu unul mare. Asa arata taramul Chinei. In Taiwan, situatia este cu totul diferita. Aici, in centrul tarii sunt munti inalti si cea mai mare cursa nu se poate organiza pe o distanta mai mare de 250 km. Taiwanezii isi zboara doar puii, dar o fac pe mize mari si cu mult interes. Daca, de exemplu, eliberarea porumbeilor este programata pentru ora 8 dimineata, dar in acelasi timp se anunta un taifun, nu este nici o problema, pentru ca lansarea porumbeilor se desfasoara in mod normal. In acest caz, cursa porumbeilor devine pur si simplu o loterie.

 

 

Ochiul cunoscatorului

In aceste conditii, cum vedeti viitorul columbofil in Taiwan?
Ma minunez… deoarece cunosc porumbeii fratilor Janssen din anul 1938. I-am vazut si in anii `50, in timpul  gloriei batranului `Bange`. Acestea sunt probabil cele mai bune vremuri ale lor. Stichelbout au porumbeii cei mai buni la toate categoriile si sunt capabili sa obtina succese pe orice distante. La inceputurile sale, Stichelbout isi imperechea fratii cu surorile, mamele cu fii, fratii vitregi intre ei. Cei mai buni crescatori de porumbei din Flandra de Vest aveau porumbei Stichelbout acasa, chiar si Catrysses si Devriendts. Stichelbout a practicat consangvinizarea pentru mai multi ani, in special cu frati si surori. Si a facut asta din teama de a introduce sange strain in crescatorie. Si atunci cand a acceptat sa isi incruciseze porumbeii, rezultatele au fost negative. Si fratii Janssens erau de aceeasi parere si au procedat identic. Teama de a introduce sange strain in crescatorie i-a determinat sa procedeze astfel. Aceasta este realitatea. Ii cunosc bine pe fratii Janssen, chiar inainte de declansarea razboiului, atunci cand nu zburau la fel de bine. Doar mai tarziu am descoperit calitatile deosebite la zbor ale porumbeilor lor.  

Piet, ai intalnit acolo si porumbei din anumite `linii`?
Si, cand spun asta, am in minte nume precum Fabry, Desmet-Mathijs, Stichelbout, Jan Aarden si  Janssen. Le putem numi `linii`?
Este un subiect interesant de discutie si trebuie sa recunosc ca sunt bucuros sa vorbesc despre asta. Fratii Janssen au reusit sa isi construiasca o linie de porumbei deoarece in timp acestia au dat porumbei unor crescatori, acestia i-au zburat si cele mai valoroase exemplare s-au reintors in crescatoria fratilor Janssen, fiind imperecheate  cu porumbeii de baza din crescatoria marilor campioni. Acest lucru se mai intampla si astazi. Dar fratii Janssen exact asa au procedat, spre deosebire de altii. Delbar cumpara porumbei din multe locuri si ii numea pe toti porumbei `Delbar`. Proprietarii s-au reintors in crescatoria fratilor Janssen cu porumbei selectati avand la baza sangele lor. Asa au aparut porumbeii cu pene albe. Cred ca acest lucru s-a petrecut la inceputul anilor `50. La acea vreme, in Olanda existau mai multe sute de crescatori care zburau cu porumbei Janssen. Odata am mers in crescatoria Fabry si am achizitionat de acolo o pereche de porumbei de reproductie, ocazie cu care i-am sugerat domnului Fabry ca ar face bine daca ar merge la fratii Janssen, impreuna cu fiul sau, sa achizitioneze ceva pasari, pentru ca au porumbei de valoare. Acestia mi-au urmat sfatul, au mers la Janssen si nu le venea sa creada ochilor. Au cumparat atunci un porumbel si Fabry le-a propus fratilor Janssen sa le ofere si el un porumbel. Au rezultat produsi incrucisati Janssen-Fabry. Inca mi-l amintesc pe vestitul porumbel `19`, un porumbel cu pene albe, care provenea dintr-o astfel de incrucisare. Pana atunci, nu am vazut un porumbel cu pene albe in toata crescatoria fratilor Janssen.  Oricum, cred ca acesti porumbei cu pene albe provin de la un crescator care a avut rezultate foarte bune la zbor. Acest lucru poate explica faptul ca fratii Janssen au reusit sa se mentina atat de mult timp in top. Au reintrodus porumbei in propria lor linie de pasari, dar care proveneau dintr-o selectie foarte dura. Nu pot proba aceasta teorie a mea, dar ma gandesc ca aceasta poate fi singura explicatie.

Autobiografie columbofila - Robert MUSAT - FRC - BucurestiEnglezul Frank Tasker – o adevarata legenda columbofila - partea 1Istoria ACMB de la inceputuri pana in prezentJaap Van Alphen - Olanda - Total Breeding Station - partea 1Memorii de columbofil - un excelent nou articol scris de catre Alina Macovei
Nume
Email
Comentariu
Cod securitate
Cod securitate

Contact - Regulament
Copyright © 2008 - 2019 RRP. Toate drepturile rezervate.